În vacanță, am avut o mică divergență cu unchiul meu, care, printre altele este conducătorul bisericii din Corni.. Și eram duminică dimineață la biserica și urma să vorbeasca el,iar eu, îmi închisesem inima și duhul la Cuvânt;gândeam că îmi voi pierde timpul, ascultându-l. Și îmi propusesem să mă gândesc la altceva și să las mintea să zboare și să treacă timpul..Însă Dumnezeu a avut alt plan. Unchiul meu a ales să vorbească din Luca 8 ”Vindecarea unui îndrăcit”: http://biblia.resursecrestine.ro/luca/8 Și eu deja m-am revoltat: ce va zice el din textul acesta? Că doar asta este o relatare, o minune făcută de Isus, toți o înțelegem.. Așa că ar fi bine să-și aleagă altceva.. Și când colo, a zis așa niște lucruri că mi-a captat atenția total! (nu el, ci Dumnezeu prin cuvintele lui). Am fost și mustrată; am primit mustrarea și apoi, învățătura. Spunea el că înainte, în vremurile trecute, diavolul chinuia mult trupul-zice că omul acela umbla fără haine, avea locuința prin morminte, și chinuia trupul! Astăzi, diavolul este mai subtil și atacă duhul omului. Nu are probleme el că vii și stai în biserică; el vrea doar să te distragă de la tot ce se întâmplă acolo și să simți că îți pierzi vremea pur și simplu. Apoi, a vorbit un pic despre omul îndrăcit, în relația lui cu ceilalți, cum oamenii încercau să îl ajute (l-au legat cu obezi, să nu mai fugă, sa nu mai atace, etc) și spunea că și azi, se întâmplă cam la fel.. Sunt oameni care încearcă să ne ajute în felul lor, fără să-și dea seamă că și ei greșesc, de fapt, pentru că Isus nu există în viața lor. Spune Biblia că Isus, când a venit în ținutul acela și s-a întâlnit cu îndrăcitul, el nu a zis oamenilor ”lăsați, că Eu am niște lanțuri mai puternice, cu care îl vom lega și omul acesta se va liniști și nu va mai deranja pe nimeni”. Nu, El l-a eliberat pe om de toate legăturile lui și a poruncit dracului să plece din om. Zicea unchiul în predica lui, că așa facem si noi de multe ori: tratăm simptomele însă nu mergem la rădăcina problemei, la cauză. Ne ”legăm” prin promisiuni și alte lucruri de genul, că vom face, că vom merge, că vom renunța la asta și cealaltă, că ne corectam etc, și mereu recidivăm pentru că aceste legături sunt slabe și nu îi permitem lui Isus să ne vindece în totalitate, să ne restaureze starea integral. (Dupa vindecare, Biblia zice că omul acela avea haine pe el=>Isus ne îmbracă, ne dă haine albe, era conștient-Isus ne dă lumină, înțelepciune, l-a rugat pe Isus să îl ia cu El, dar Domnul îi spune să meargă și să vestească minunea întâmplată cu viata lui-Isus ne dă un scop în viață, o viziune).
Și mergând spre casă mă gândeam: sunt așa multe momente în care cel rău își bate joc de viața mea și mă înșeală doar prin niște simple gânduri, simple gesturi și mă face să mă îndepărtez de har, de Dumnezeu, folosindu-se de niște circumstanțe în care eu nu veghez și permit slăbiciunii, nervilor, neiertării, orgoliului să mă conducă și să acționeze în locul meu. Asta înseamnă chinuirea duhului: neliniște, tulburare, nesomn, stres, îngrijorare, frunte crispată. Iar diavolul nu scapă absolut nici o ocazie să mă înșele și să îmi chinuie duhul. Și mi-am propus să fiu mai atentă, să mă rog, să lupt în rugăciune pentru cauza aceasta și chiar să îmi educ inima, sufletul și duhul să se împotrivească celui rău cu toată puterea, prin credința în Hristos. Să nu mai permit unei simple vorbe să mă dea peste cap o zi întreagă,enervându-mă, să nu îmi ruinez săptămâna doar că e vremea urâtă, să nu mă las influențată de păreri zise la repezeală, să nu îmi distrug o relație din cauza unui examen picat, să nu pierd ocazia să încurajez sau să ascult un om doar că eu nu am chef sau mi-e puțin frig, să nu mai trec pe lângă oameni în vârstă care cară sacoși grele abia-abia, ascultând muzică în căștiși cu mâinile afundate în buzunare, să nu arunc vorbe la nervi și multe altele de genul acesta. Toate acestea mi se păreau,într-un timp, detalii mici, însă Biblia spune că ”cine nu este atent în lucrurile mici, nu va fi atent nici în cele mari” și cum Dumnezeu este un Dumnezeu al detaliilor, mi-am propus să încep și eu procesul de maturizare, pornind de la…detalii.
Citesc acum cărțile profetice din Vechiul Testament și în Amos, am dat peste un verset care se potrivește perfect cu ceea ce am gândit eu; zice așa-traducerea Cornilescu- ”Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în țară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame și sete după auzirea cuvintelor Domnului.” Diavolul încearcă acum: să facă biserici cât mai mari , dar cu programe seci, lipsite de har, creștini la tot pasul, însă fără Duhul Domnului în ei, care sunt morți spiritual, oameni manierați, dar insensibili și superficiali etc.
Haideți să Îl lăsăm pe Isus să rupă legăturile din viața noastră, să Îl lăsăm să ne schimbe și să ne facă oameni noi, transformați prin har, gata să meargă, să vestească în lume minunile divine. Haideți să îndrăznim să fim diferiți; acțiunile noastre să fie diferite, gândurile noastre, limbajul nostru, gesturile noastre…totul, absolut totul să Îl reflecte pe Isus! Haideți să fim vii, să clocotim de energie sfântă! Haideți să renuntăm la monotonie și să proclamăm cu înflăcărare: ”Sunt liber și trăiesc de azi, ca un om liber!”
Sefora Iurașoc