Centrul Creștin La Răscruce

"Stai la răscruce și privește! Întreabă care sunt cărările cele vechi, unde este calea cea bună; apoi umblă pe ea și vei găsi odihnă pentru sufletul tău" – Ieremia 6:16

Mă-ndrept spre… 26 April 2012

Filed under: Uncategorized — Centrul Crestin La Rascruce @ 9:05
Tags: , , , , , , , ,

‘Duminică, la biserica, pastorul  ne-a îndemnat să ne imaginăm cum  va fi viața noastră cu Isus la locul unde El ni-l pregătește  și, de asemenea să cerem de la Dumnezeu mai multă credință de la/pentru lucrurile viitoare. Am început prin a expune ce spune Biblia despre lucrurile viitoare,  după care, fiecare ne-am manifestat imaginația…Vă închipuiți ce frumos a fost pe deoparte; și hazliu pe alta parte. Așa am continuat o bună bucată de timp , apoi eu , una, am venit pe genunchi înaintea Domnului. Deodată mi-au venit în cap momente în care Domnul S-a coborat la inima mea pentru o secundă sau chiar mai puțin și m-a umplut cu pace- pace veșnică, care nu a dispărut; apoi mi-am amintit un moment când Domnul m-a mângâiat, m-a alinat, m-a umplut de dragoste, de bunatate, de Duh Sfânt. Momente unice în care dacă cineva m-ar fi văzut, ar gândi că , probabil sunt ca f.f.f. drogată.  Mă gândeam că aceste momente au fost intervenții scurte ale Domnului , dar care m-au copleșit, m-au uimit, m-am pierdut total în EL și-n același timp m-am regăsit total : eram cu EL! Eram de unde aparțineam! Simțeam divinul că-mi curge prin vene…. Eram în CER! Și -mi spun:   UAUUU…… Îți dai seama cum va fi în cer??? Dacă aici,  doar unele momente enorm de scurte mă copleșesc total… realizezi cum va fi să stau non-stop ?? În dragostea Sa, în liniștea și pacea Sa, în bunătatea Sa eternă!

Cu El, da, mă depășesc emoțiile! Nu am cuvinte….nu mai am cuvinte, dar atât inima, trupul , cât și sufletul meu tânjesc după Această PREZENȚĂ  NON-STOP!’

Cristina Plămadă

 

Despre… 22 April 2012

Filed under: Uncategorized — Centrul Crestin La Rascruce @ 0:40
  De câte ori       
               vrei să mă iei de mână, iar eu îți dau peste ea,  
  de câte ori     
               vrei să mă iei în brațe, iar eu fac un pas înapoi,   
de câte ori       
              vrei să-mi vorbești, iar eu n-ascult, nu vreau să aud,    
 de câte ori     
               vrei să mă mângâi, iar eu m-aplec în Fața Ta rapid,
fiindcă am fugit după iluzii,  
și m-am întors plin de suspin.
   
Ești Dragoste Pură.   
Aș vrea să te iubesc și eu la fel de pur,  
Dar vezi Tu, Tată, haina mi-e plină de regrete..
Și cred că viața mi-e prea dură  
Nu înțeleg ..Tu ești prea Bun   
Iar eu… te răstignesc și-n gând..      
              de atâtea ori…   
Și-Ți spulber jertfa, și-o vând .. o dau
 
De atâtea ori      
         eu Ți-am greșit, eu te-am rănit, jignit, 
         Și Tu, la cruce, doar zici: “E ok, o iau.”  
 
                                                                                                                                                              Lavinia, citind Cartea Osea!
 

Gând din vacanță 17 February 2012

Filed under: Uncategorized — Centrul Crestin La Rascruce @ 11:42
Tags:

În vacanță, am avut o mică divergență cu unchiul meu, care, printre altele este conducătorul bisericii din Corni.. Și eram duminică dimineață la biserica și urma să vorbeasca el,iar eu, îmi închisesem inima și duhul la Cuvânt;gândeam că îmi voi pierde timpul, ascultându-l. Și îmi propusesem să mă gândesc la altceva și să las mintea să zboare și să treacă timpul..Însă Dumnezeu a avut alt plan. Unchiul meu a ales să vorbească din Luca 8 ”Vindecarea unui îndrăcit”: http://biblia.resursecrestine.ro/luca/8 Și eu deja m-am revoltat: ce va zice el din textul acesta? Că doar asta este o relatare, o minune făcută de Isus, toți o înțelegem.. Așa că ar fi bine să-și aleagă altceva.. Și când colo, a zis așa niște lucruri că mi-a captat atenția total! (nu el, ci Dumnezeu prin cuvintele lui). Am fost și mustrată; am primit mustrarea și apoi, învățătura. Spunea el că înainte, în vremurile trecute, diavolul chinuia mult trupul-zice omul acela umbla fără haine, avea locuința prin morminte, și chinuia trupul! Astăzi, diavolul este mai subtil și atacă duhul omului. Nu are problemel că vii și stai în biserică; el vrea doar să te distragă de la tot ce se întâmplă acolo și să simți că îți pierzi vremea pur și simplu. Apoi, a vorbit un pic despre omul îndrăcit, în relația lui cu ceilalți, cum oamenii încercau să îl ajute (l-au legat cu obezi, să nu mai fugă, sa nu mai atace, etc) și spunea că și azi, se întâmplă cam la fel.. Sunt oameni care încearcă să ne ajute în felul lor, fără să-și dea seamă că și ei greșesc, de fapt, pentru că Isus nu există în viața lor. Spune Biblia că Isus, când a venit în ținutul acela și s-a întâlnit cu îndrăcitul, el nu a zis oamenilor ”lăsați, că Eu am niște lanțuri mai puternice, cu care îl vom lega și omul acesta se va liniști și nu va mai deranja pe nimeni”. Nu, El l-a eliberat pe om de toate legăturile lui și a poruncit dracului să plece din om. Zicea unchiul în predica lui, că așa facem si noi de multe ori: tratăm simptomele însă nu mergem la rădăcina problemei, la cauză. Ne ”legăm” prin promisiuni și alte lucruri de genul, că vom face, că vom merge, că vom renunța la asta și cealaltă, că ne corectam etc, și mereu recidivăm pentru că aceste legături sunt slabe și nu îi permitem lui Isus să ne vindece în totalitate, să ne restaureze starea integral. (Dupa vindecare, Biblia zice că omul acela avea haine pe el=>Isus ne îmbracă, ne dă haine albe, era conștient-Isus ne dă lumină, înțelepciune, l-a rugat pe Isus să îl ia cu El, dar Domnul îi spune să meargă și să vestească minunea întâmplată cu viata lui-Isus ne dă un scop în viață, o viziune).

                     Și mergând spre casă mă gândeam: sunt așa multe momente în care cel rău își bate joc de viața mea și mă înșeală doar prin niște simple gânduri, simple gesturi și mă face să mă îndepărtez de har, de Dumnezeu, folosindu-se de niște circumstanțe în care eu nu veghez și permit slăbiciunii, nervilor, neiertării, orgoliului să mă conducă și să acționeze în locul meu. Asta înseamnă chinuirea duhului: neliniște, tulburare, nesomn, stres, îngrijorare, frunte crispată. Iar diavolul nu scapă absolut nici o ocazie să mă înșele și să îmi chinuie duhul. Și mi-am propus să fiu mai atentă, să mă rog, să lupt în rugăciune pentru cauza aceasta și chiar să îmi educ inima, sufletul și duhul să se împotrivească celui rău cu toată puterea, prin credința în Hristos. Să nu mai permit unei simple vorbe să mă dea peste cap o zi întreagă,enervându-mă, să nu îmi ruinez săptămâna doar că e vremea urâtă, să nu mă las influențată de păreri zise la repezeală, să nu îmi distrug o relație din cauza unui examen picat, să nu pierd ocazia să încurajez sau să ascult un om doar că eu nu am chef sau mi-e puțin frig, să nu mai trec pe lângă oameni îvârstă care cară sacoși grele abia-abia, ascultând muzică în căștiși cu mâinile afundate în buzunare, să nu arunc vorbe la nervi și multe altele de genul acesta. Toate acestea mi se păreau,într-un timp, detalii mici, însă Biblia spune că ”cine nu este atent în lucrurile mici, nu va fi atent nici în cele mari” și cum Dumnezeu este un Dumnezeu al detaliilor, mi-am propus să încep și eu procesul de maturizare, pornind de la…detalii.

                    Citesc acum cărțile profetice din Vechiul Testament și în Amos, am dat peste un verset care se potrivește perfect cu ceea ce am gândit eu; zice așa-traducerea Cornilescu- ”Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în țară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame și sete după auzirea cuvintelor Domnului.” Diavolul încearcă acum: să facă biserici cât mai mari , dar cu programe seci, lipsite de har, creștini la tot pasul, însă fără Duhul Domnului în ei, care sunt morți spiritual, oameni manierați, dar insensibili și superficiali etc.

                    Haideți să Îl lăsăm pe Isus să rupă legăturile din viața noastră, să Îl lăsăm să ne schimbe și să ne facă oameni noi, transformați prin har, gata să meargă, să vestească în lume minunile divine. Haideți să îndrăznim să fim diferiți; acțiunile noastre să fie diferite, gândurile noastre, limbajul nostru, gesturile noastre…totul, absolut totul să Îl reflecte pe Isus! Haideți să fim vii, să clocotim de energie sfântă! Haideți să renuntăm la monotonie și să proclamăm cu înflăcărare: ”Sunt liber și trăiesc de azi, ca un om liber!”

Sefora Iurașoc

 

Şi dacă totuşi…! 10 February 2012

Filed under: Uncategorized — Centrul Crestin La Rascruce @ 18:24
Tags:
     De câte ori nu am auzit că suntem unici, că am fost creaţi unici şi că nimeni nu mai este ca noi…nimeni nu arată exact ca noi, nu se mişcă, nu vorbeşte exact ca noi…nimeni nu a trăit exact aceeaşi viaţă ca noi, nu a trecut exact prin aceleaşi lucruri şi experienţe…? Şi mai e un lucru unic la noi: fiecare avem o lucrare unic încredinţată! Am mai auzit şi varianta că dacă eu refuz treaba care mi-a fost încredinţată, aceasta va fi dată altcuiva…va fi preluată de cineva care va accepta, care nu se va încăpăţâna şi care nu va zice “Nu!” Şi atunci nouă ne va părea rău că am refuzat…
    Şi dacă totuşi…dacă totuşi nu va fi încredinţată nimănui? Dacă era doar lucrarea mea? De care voi răspunde în faţa Tatălui ceresc? Dacă era o lucrare numai pentru mine? Dacă mi-a fost încredinţată o persoană numai mie pentru a mă ruga pentru ea, pentru a putea arăta frumuseţea şi harul Tatălui, pentru a face o diferenţă în viaţa ei? Dacă eu nu vreau, ce se va întâmpla cu persoana respectivă? Ce se va întâmpla dacă nu va mai apărea în viaţa ei altcineva căruia să îi pese de locul unde îşi va petrece veşnicia sufletul acelei persoane? Nu ne este garantată ziua de mâine…nici nouă, nici ei…Şi atunci…ce se va întâmpla? Oare nu va fi pierdut un suflet preţios în focul ghenei? Oare nu se va chema că nu am răspuns la chemare? Sau că nu am lucrat pentru lărgirea Împărăţiei?
    Eram în timpul unei predici şi ascultam, iar la un moment dat o întrebare a răsunat în mintea mea: dacă eu sunt singura care ar avea posibilitatea de a se ruga  pentru tatăl meu? Dacă eu sunt singura care se poate ruga pentru o schimbare şi o transformare, pentru salvarea sufletului lui? Şi m-am cutremurat la gândul acesta….   DACĂ… Atunci nu ar trebui să îmi pese şi mai mult? Nu ar trebui să mă zbat mai mult, să mă intereseze mai mult?
    Mă provoc pe MINE!  Te provoc pe TINE!  Roagă-te ca şi cum ai fi singura persoană care se va ruga vreodată pentru persoana pentru care mijloceşti! Roagă-te încredinţat că există salvare, există speranţă, există transformare oricât de împietrită ar părea inima pentru care te rogi! Există o Împărăţie Cerească în care ne putem petrece veşnicia cu ele, cu aceste persoane! Cu imaginea asta: la atac! Pe genunchi, în rugăciune, cu inima la picioarele lui Hristos!
Lori
 

Cel ce dă viziunea! 5 February 2012

Filed under: Uncategorized — Centrul Crestin La Rascruce @ 17:31
Tags:

” Toţi avem o viziune!

          Poate nu poţi s-o descrii. Poate ai uitat-o. Sau poate nu mai crezi în ea. Dar ea există.  

Crezi că orice om de pe pământ s-a născut cu o viziune pentru viaţa lui?

Oriunde aş călători în lume – fie prin cartierele foarte costisitoare din Manhattan sau prin satele din Africa de Sud – nu cred să existe un om care să nu aibă un vis sau o viziune. Poate nu e în stare s-o descrie. Poate a uitat-o. Sau poate nu mai crede în ea. Dar ea există.

Eu numesc această dorinţă înflăcărată, universală şi puternică Marea Viziune. Ca şi codul genetic care descrie pasiunile şi abilităţile tale unice, Marea ta Viziune a fost ţesută în fiinţa ta încă de la naştere. Tu eşti singura persoană cu o Viziune exact ca a ta.Şi o ai dintr-un motiv: ca să te atragă spre acel fel de viaţă pe care îl iubeşti din naştere!

Bine ai venit la noua mea carte, Cel ce dă Viziuni, un ghid practic şi inovator pentru realizarea Marii tale Viziuni.

Cel ce dă Viziuni este formată din două părţi.

Partea I este „Parabola Celui ce dă Viziuni“. Aceasta este povestea Omului Obişnuit, un Nimeni care îşi părăseşte Ţara de baştină ca să-şi urmeze Marea Viziune. Parabola îl urmăreşte pe Omul Obişnuit în călătoria lui spre Viziunea lui. Această poveste îţi va prezenta ideile importante despre care doresc să îţi vorbesc în secţiunea următoare.

Partea II se numeşte „Călătoria spre Marea ta Viziune“. În aceste pagini eu voi fi Instructorul tău de Viziuni, ajutându-te să rezolvi problemele şi să ajungi la importante realizări personale. Această secţiune îşi propune să te inspire în timpul călătoriei spre Viziunea ta. Pentru a te ajuta şi mai mult, te invit să vizitezi www.TheDreamGiver.com, unde vei găsi soluţii interactive, ziditoare pentru oamenii care îşi urmează Viziunea.

Pentru a alege o parabolă care să ne înveţe despre Viziuni, am căutat să urmez o lungă şi onorată tradiţie de a transmite principii importante de viaţă printr-o povestire simplă. C. S. Lewis şi Cronicile lui Narnia, de exemplu. Sau John Bunyan şi Călătoria creştinului. Şi cine ar putea uita parabolele Bunului samaritean şi a Fiului risipitor? Pentru a comunica adevărul oamenilor din toate timpurile şi culturile, parabola pare să fie cel mai puternic instrument de învăţare disponibil.

Dacă vei citi Rugăciunea lui Iaebeţ, vei întâlni un om foarte puţin cunoscut din Vechiul Testament care a refuzat să se mulţumească cu mai puţin. El a dorit cu disperare să iasă din circumstanţele şi perspectivele mărginite în care se născuse. Aşa că a strigat la Dumnezeu pentru binecuvântare, pentru hotare mai largi şi pentru puterea şi protecţia care să le însoţească. Şi Dumnezeu a spus da.

Dacă te vei ruga aşa, viaţa ta se va schimba. Dumnezeu îţi va extinde hotarele. El va îndrepta viaţa ta într-o direcţie în care vei putea prospera, dar totodată în care vei înfrunta dificultăţi mai mari decât ai înfruntat vreodată înainte.

În această carte, voi numi această direcţie Viziunea Lui pentru tine.

Orice Vizionar află curând că drumul spre viitorul pe care îl doreşte cu adevărat este blocat cu obstacole ameninţătoare pentru Viziune. De aceea foarte mulţi se întorc. Dar ceea ce mulţi nu realizează – şi ceea ce am pierdut şi eu mulţi ani de zile – este că fiecare obstacol este în acelaşi timp şi o oportunitate importantă. Obstacolele vin într-o ordine prezisă şi fiecare dintr-un motiv foarte promiţător.

Cu cât vei înţelege mai bine călătoria spre Viziunea ta şi ceea ce Dumnezeu lucrează în viaţa ta, cu atât mai puţin probabil îţi vei abandona Viziunea.

Deci lasă-mă să te întreb: Ai avut ca şi copil un vis pe care l-ai pierdut pe drum? Ai acum un vis care pare imposibil de urmat? Ai impresia că Dumnezeu a uitat pur şi simplu să-ţi dea o Mare Viziune? Sau îţi urmăreşti visul, dar experimentezi cădere după cădere?

Dacă răspunsul tău la una din aceste întrebări este da, atunci cartea aceasta este pentru tine! Te rog să mergi împreună cu mine în călătoria vieţii tale.

Fie ca inima ta să cânte în timp ce îmbrăţişezi ceea ce ai fost creat să fii şi să faci.

Cu căldură, Bruce Wilkinson, Johanesburg, Africa de Sud  “

Dacă aceste rânduri ți-au stârnit interes, atunci vei găsi cartea la adresa :

http://www.resursecrestine.ro/carti/41707/cel-ce-da-viziunea!

Alina

 

Îl cunoști? 3 February 2012

Filed under: Uncategorized — Centrul Crestin La Rascruce @ 21:54

http://www.youtube.com/watch?v=VsTu11c–gw&feature=mfu_in_order&list=UL

 

Clip realizat de Anna Belaia!